04/09/2015

Recenzie "Tronul de clestar" - Sarah J. Maas

Titlu original: Throne of Glass
Autor: Sarah J. Maas
Anul primei publicari: 2012
Limba din original: engleza

Seria “Tronul de clestar” de Sarah J. Maas a castigat cu usurinta si rapiditate numerosi fani in intreaga lume, dar a starnit si controverse. Cu toate ca am apreciat prima carte din aceasta serie (ce poarta acelasi titlu, “Tronul de clestar”), ma situez in tabara celor care aduc critici atat povestii in sine cat si constructiei personajelor.   

Celaena Sardothien, o tanara de 18 ani, este cea mai de temut asasina din tinutul Adarlan. Dupa ce este tradata de o persoana necunoscuta, ajunge prizoniera in minele de sare din Endovier, un fel de inchisoare/zona de tortura in care sunt trimisi delincventii. Dupa un an de munca in mina, batai constante cu biciul si alte torturi asemenea, Celaena are o sansa de a scapa din acest infern. Printul mostenitor al Adarlanului, Dorian Havilliard, ii propune o oferta imposibil de refuzat: daca Celaena il insoteste la curtea regala si castiga turneul in urma caruia va fi ales “campionul” regelui (de fapt, asasinul personal al regelui), va fi lasata in libertate dupa 4 ani de serviciu in slujba acestuia.  

“Tronul de clestar” mi s-a parut o carte a contrastelor: pe de o parte, este scrisa intr-un stil copilaresc si plat, iar pe de alta parte, dai peste pasaje elaborate cu maiestrie literara, scene foarte vizuale si care reusesc sa transmita anumite trairi prin gesturi bine plasate, sincronizate cu descrieri amanuntite.

De asemenea, personajul principal se comporta foarte matur in anumite situatii, dar redevine adolescenta tipica atunci cand este vorba despre haine, aspect fizic, legaturi amoroase etc. Ii inteleg pe cititorii care pun acest amalgam de trasaturi de personalitate pe seama constructiei unui personaj complex, interesant si diferit de prototipurile cu care suntem obisnuiti, dar consider ca paradoxurile din comportamentul si firea Celaenei creeaza un personaj total nerealist. Este imposibil sa fii cea mai periculoasa asasina din Adarlan, sa te lupti cu barbati (si sa ii si invingi de fiecare data), dar sa te comporti ca o adolescenta preocupata de felul in care iti sta coafura sau de panglicile potrivite pentru a scoate in evidenta culoarea rochiei pe care o porti. Literatura si cinematografia sunt pline de exemple de femei puternice si periculoase care sunt, in acelasi timp, extrem de atragatoare, dar este prea mult sa adaugi acestor doua fatete o a treia – adolescenta rasfatata. Tot referitor la personajul Celaena, se face la un moment dat o referire de genul “odinioara, fusese frumoasa…”, exprimare care este ridicola avand in vedere ca ea are numai 18 ani.

In ansamblu, cartea da impresia ca i s-au adaugat fortat cat mai multe ingrediente astfel incat sa fie pe placul unui public divers. Daca doresti sa citesti despre o asasina de 18 ani care se lupta intr-un turneu cu adversari barbati, “Tronul de clestar” este cartea potrivita pentru tine. Daca doresti sa citesti despre o poveste de dragoste adolescentina, “Tronul de clestar” este cartea potrivita pentru tine. Daca esti interesat de creaturi mitice si spirite ale unor printese din vremurile de demult, “Tronul de clestar” este cartea potrivita pentru tine. Daca vrei sa citesti despre “mistere la castel”, “Tronul de clestar” este cartea potrivita pentru tine. Si asa mai departe…

Un alt aspect care m-a frustrat la aceasta carte nu are legatura directa cu povestea scrisa de Sarah J. Maas, ci cu editia pe care am citit-o (Editura Rao, 2013). Traducerea defectuoasa, frazarea proasta si numeroasele greseli de gramatica m-au facut sa deviez de multe ori de la poveste si sa imi doresc sa fi ales varianta din original, scrisa in limba engleza.

Dincolo de toate acestea, lumea fantastica creata de Sarah J. Maas este indubitabil una complexa, elaborata minutios si nici nu ar putea fi altfel avand in vedere ca seria va fi constituita din nu mai putin de 6 volume. Este interesant si captivant pentru cititor universul medieval construit de scriitoare, cu elemente din mitologie si de paranormal. Spre deosebire de alte saga fantastice, “Tronul de clestar” are mai degraba o retea-suport politica decat una geografica, in sensul ca intrigile sunt tesute mai ales in jurul conspiratiilor de la curtea regala a tinutului Adarlan.     

Conform autoarei, scrierea seriei a fost inspirata de basmul Cenusaresei, mai precis de scena in care Cenusareasa este nevoita sa paraseasca balul, iar ceea ce a declansat ideile pentru constructia unui personaj precum Celaena a fost coloana sonora pe care Sarah J. Maas a considerat-o intunecata si misterioasa, potrivita pentru o poveste cu asasini si cu oameni corupti de la curtea regala. Inflorind pe aceasta tema, multe recenzii ale cartii fac referire la “Tronul de clestar” ca la o repovestire a basmului Cenusaresei, ceea ce este exagerat si fals. Faptul ca, la un moment dat, cineva participa la un bal fara a fi invitat nu inseamna ca “Tronul de clestar” este o repovestire a Cenusaresei. Exista anumite elemente inspirate, intr-adevar, din acest basm (si care nu pot fi negate, din moment ce insasi autoarea declara ca le-a folosit), dar acestea nu influenteaza tema centrala a cartii. Ca atare, “Tronul de clestar” este inspirat din Cenusareasa, dar nu este nicidecum o repovestire a acestui basm.

Ca majoritatea romanelor din genul young adult, “Tronul de clestar” nu duce lipsa de vesnicul triunghi amoros. De data aceasta, pentru “mana printesei” se bat printul Dorian Havilliard si Chaol Westfall (comandantul garzii regale si “antrenorul” personal al Celaenei in timpul turneului). Astfel, triunghiul amoros opune un tanar care pare sa le aiba pe toate: urmeaza sa mosteneasca un intreg regat, pretendentele roiesc in jurul lui, este frumos, destept, cu simtul umorului etc. si un alt tanar, prieten din copilarie al printului, care are o situatie politica si materiala inferioara acestuia, dar care da dovada de mai mult curaj, empatie si prietenie.

In ciuda tuturor lipsurilor de mai sus, prima carte din seria “Tronul de clestar” mi-a placut suficient de mult incat sa imi doresc sa citesc si al doilea volum. Partile bune si cele rele au cantarit egal in balanta astfel ca nu mi-am format o parere definitiva despre aceasta serie. Finalul primei carti rezolva cu succes actiunea, dar lasa loc si pentru viitoare aventuri, povesti de dragoste si prietenie, conspiratii si alte teme care se anunta interesante. 

No comments:

Post a Comment